Rodna – este, fără îndoială, localitatea rurală grănicerească, montană, cu cea mai mare vechime (atestată documentar în anul 1235) în trecut unul din orașele renumite ale Transilvaniei – dezvoltat pe baza exploatărilor miniere – distrus de tătari în 1241 și refăcut la sfârșitul sec. XVIII, punct de vamă pe drumul ce trece în Moldova, fiind un timp în stăpânirea domnului moldovean Petru Rareș.

Istoria Rodnei este strâns legată de meșteșugul mineritului. Mineritul s-a practicat la Rodna încă din antichitate. Zăcămintele feroase redescoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zonă au determinat de-a lungul timpului creșteri demografice și au făcut din localitatea Rodna o așezare foarte râvnită. La începutul veacului al XV domnitorii moldoveni au exploatat de aici aurul și argintul. În secolele XVI-XVII Legile Transilvaniei dădeau dreptul persoanelor private să dețină mine.